Au trecut ani și viața s-a schimbat, eu am crescut, am devenit adult iar voi ați plecat… dragi bunici. Ce ironie, cât de mult imi doream să cresc, să fiu mare, vroiam să grăbesc timpul, fără a știi ce inseamnă asta!

Acum aș vrea să-l dau înapoi, să vă simt iar lângă mine, să vă strâng în brațe…

10 ianuarie 2011… au trecut deja 8 ani, mamaie!

Mi-e dor și doare dar știu că ești undeva în univers… sigur mai e ceva, acolo.

Încerc să nu fiu tristă, mi-au rămas cele mai frumaose amintiri, cea mai frumoasă copilărie petrecută alături de tine. Îți mulțumesc pentru toată iubirea și dăruirea cu care m-ai crescut, nici nu știu dacă am făcut-o cât erai în viață, dar știu că te-am iubit, te iubesc și te voi iubi mereu.

Mai știi ce frumos era…?

Fotografie realizată în anul 1986, comuna Săveni, județul Ialomița

Cu dor mi-aduc aminte…